joi, 27 august 2009

Vreau asa

Pana la 1 octombrie vreau:
- Sa am 62 de kg (acum am in jur de 66);
- Sa am 62 de cititori de blog pe zi (acum am in jur de 15);
- Sa am toate lucrurile in rafturi, dulapuri, pod si alte locuri ascunse, adica sa elimin surplusul de obiecte ce imi stau in cap;
- Sa gasesc o bucatareasa buna care sa ne gateasca in fiecare zi trei feluri de mancare;
- Sa merg de trei ori pe saptamana la inot;
- Sa-mi rezolv 2 probleme de sanatate (acum am 4, minore);
- Sa plec la Londra;
- Sa nu mai resimt criza economica;
- Sa citesc o carte;
- Sa ma uit la un film de la cap la coada.

Si transform dorintele mele intr-o mare leapsa, astfel incat, obligatoriu, urmatoarele persoane trebuie sa faca publice cele 10 lucruri ce trebuie bifate pana la data de 1 octombrie:
- Ruxel;
- Alina;
- Lala;
- MihaelaMaria;
- Bogdana;
- Mara;
- Papadie;
- Ada;
- Oanamada;
- Gabriella;
- Mamica de Sebastian;
- Silvia;
- Catalina;
- Nicole;
- Simona;
- Miutza;
- Daiana.

Leapsa se da mai departe unei singure persoane, pentru a scapa repede de ea si pentru a va putea concentra la cele 10 obligatii ce va revin. Succes si va invit cu drag sa va preluati leapsa!

Politia la tara

Un var de-al sotului meu a avut azi un accident. Adica l-a lovit rau un logan, degeaba. Am ajuns deci la o sectie de politie dintr-o comuna prahoveana. Nu va imaginati ca sectia se afla undeva la strada, cu pancarde si steaguri la poarta. Nu, sectia de politie comunala era strategic plasata pe o ulita lunga, cu o singura banda de mers. Un drum ingust, adica, cu o casa veche pe dreapta, intr-o curte in care se inghesuiau ilogic niste masini ce incercau sa faca diverse manevre simultan. Intrarea in respectiva sectie avea desenate benzi negre pe jos, pe langa perete. Unde atarna la loc de cinste un calendar din 2008, cu ceva legat de programele phare pentru dezvoltarea invatamantului romanesc. In casa, trei camere pe post de birou. Pe toate cele trei usi, aceeasi inscriptie: Zona de securitate clasa a II-a. Nu am baut nimic. In fiecare camera cate un birou acoperit cu o cuvertura cu franjuri si cate un geam mare deasupra. Decupaje din ziare printre ele. Pe pereti afise cu reclame la politie si cu articole din ziarele locale. Aceleasi recomandari romanesti stupide privind actiunile obligatorii in caz de cutremur (de genul ascunde-te sub o masa sau ramai in masina, adica mori sigur). Revistele de pe masa aveau acarieni multi, m-au mancat bratele ceva vreme dupa ce am vazut un gandacel minuscul transparent in paginile uneia dintre ele. Totul a durat mult. Mult. In final i-au suspendat vinovatului carnetul si ne-au dat drumul. Totul se derula in reluaaaaaaareeeeeee. Am plecat. Dupa un telefon primit de varul Gabi, ne-am intors la politie pentru a solicita o copie dupa permisul vitezomanului sinucigas. Am asteptat 5 minute in masina. Dupa care a aparut varul cu permisul respectivului in mana: "Nu au xerox". Si a luat-o la fuga inspre strada principala. Cu permisul in mana. Al unui strain. In original. Ridicat de catre organele politiei cu putin timp in urma. In cealalta mana, varul avea numarul de telefon al tipului (scris de politist pe o hartie). Si ma gandesc ca, avand un telefon mobil asupra lui si permisul tipului cu el, varul putea face o fapta buna...

Bang















Beeeiii, ce ma distreaza pe mine premiile astea zburatoare, azvarlite cu drag de colo colo. Deci sa vedem:
Conform regulamentului :
*trebuie sa-l trimit inapoi - daca ma numeri printre prietenii tai.
* nici o trimitere... mai ai inca de lucru la relatia ta cu ceilalti;
*2 trimiteri...esti amabila, dar ai nevoie sa te exteriorizezi;
*4 trimiteri...ti-ai ales bine prietenele;
*6 trimiteri... esti dintre cei mai populari, si acesta este probabil motivul pentru care esti in lista mea! Kiss
Motiv pentru care premiul ajunge inapoi la Ruxel, care il va da din nou mai departe, nu? Dar nu-l va da, ca deja l-a postat, asa ca la un moment dat cercul se inchide. Multumesc, deci, Ruxel.
Acum trebuie sa trimit premiul mai departe, ca sa nu mai lucrez la relatia cu ceilalti, caci sunt putin cam obosita. Asa ca-l dau mai departe catre Catalina si catre Gabriella, pentru ca simt o nevoie acuta sa ma exteriorizez.

marți, 25 august 2009

Hot Momma















Pentru ca am primit o leapsa de la Ada, nu pot sa ma fac ca nu o vad. Poza cu mama zapacita, cot la cot cu fetele, n-are-a face varsta, nu? Promit rochie sexy si tocuri data viitoare.

luni, 24 august 2009

Tulburarea folosintei locuintei

In cazul in care, de exemplu, la ora 16.00, vecinul de deasupra ta asculta muzica la maxim, nu te lasa impresionat de celebra expresie "nu e ora 22, deci nu tulbur linistea publica". In codul penal exista o infractiune (pedepsita cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda!) numita "tulburarea folosintei locuintei", ce consta in fapta prin care se tulbura, in mod repetat, folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se impiedica normala folosinta a locuintei. Pentru a fi considerata infractiune, fapta trebuie sa aiba un caracter repetat (sa fie infaptuita de minim doua ori). Tot aici se inscriu si fapte precum raspandirea unui miros neplacut ce patrunde in casa ta ori pe scara blocului, intreruperea nejustificata a apei sau luminii, aglomerarea de mobila si obiecte intr-o camera de trecere, impiedicand astfel circulatia prin acea camera, impiedicarea accesului in locuinta etc. Prin printarea textului din codul penal am convins un vecin galagios tare sa nu mai ascute muzica la maxim cand mi-era lumea mai draga (dormeau copiii sau ascultam eu insami muzica la un nivel normal de decibeli). Succes!

sâmbătă, 22 august 2009

Ce ma fac cu atatea lingurite?

De cateva zile impart lucruri. Lucruri care imi ocupa spatiul, ma sufoca, vin gramada peste mine. Obiecte, haine, cadouri nefolosite niciodata. Deja simt ca respir, insa ma intreb pentru cata vreme. Pentru inceput nu mai cumpar nimic, decat strictul necesar, adica ma fac ca ploua cand vad lucruri ce ma ametesc pe moment si pe care le-as vrea imediat in cosul meu. Intrebarea ce ma bantuie in momentul asta e la ce-mi folosesc 23 de lingurite de plastic de diverse marimi, culori si modele, cand copilul foloseste una singura la o masa? Am doi copii.

vineri, 21 august 2009

Donez biberon nou-nout cu accesorii

Donez asa:
Mentionez faptul ca biberonul este nou-nout, nici macar nu l-am deschis, are toate accesoriile (inclusiv periuta pentru curatat) intacte. 

joi, 20 august 2009

In autobuz e cald

Ieri am avut o dorinta nemarginita de a ma plimba cu autobuzul. N-am mai facut lucrul asta de cativa ani, nu ca m-as fi obisnuit cu fundul in masina, ci pentru ca pur si simplu nu am mai avut ocazia. Singura prin oras, fara ora de intalnire cu sotul, am decis sa urc in primul autobuz care mi-a iesit in cale. Mi-am cumparat bilet (pe vremuri calatoream fara) si mi-a fost rusine sa intreb cat costa. M-am prefacut ca ma uit dupa bani marunti, cautand din priviri afisul mic cu pretul biletului: un leu si douazeci de bani, am platit, autobuzul a venit foarte repede si mult mai gol decat acum o vreme. M-am simtit ca un extraterestru cautand compostorul (da, nu mi-a lasat gaurele in bilet, ci niste cifre mici, stantate) si mi se parea ca toata, toata lumea se uita la mine. Oamenii (frumosi, de altfel), erau imbracati cuminte, fara toale de firma si fara fite in cap si taceau. Cald. Am rezistat o statie. 

duminică, 16 august 2009

Nu e daltonist!

Sa fie clar, sotul meu nu e daltonist. Confunda insa rozul cu portocaliul, iar asta ma zapaceste total, cu trei fete in casa. Daltonistul confunda rosul cu verdele (nu culorile complementare, in general, cum se crede) sau rosul cu anumite nuante de albastru. Asa ca, fara o incadrare clara, ramane doar o chesiune de simplu amuzament, caci imaginea unui barbat zapacit in fata unui dulap cu haine pentru femei nu poate starni decat un zambet cuminte. 
Cand eram mica ma gandeam ca poate eu nu vad culorile asa cum le vad ceilalti. Adica, de exemplu, eu pot vedea albastru in loc de galben. Dar daca eu am fost invatata ca albastru se cheama galben, asa ii spun si gata. Si-mi imaginam un peisaj cu nori verzi si soare albastru, intr-o lume fara cusur. Poate chiar asa vad, caci cine poate testa?

Femeia in pat

Goala, iese din dus si arunca o camasa alba, usor larguta pe ea, incheiata neglijent doar la un nasture. Functioneaza la fel de bine si cu o camasa alba de-a lui. Merita incercat, nu da gres.

Pavorul nocturn innebuneste parintii

Cand copilul se trezeste in mijlocul noptii si plange disperat se poate sa nu fi avut un cosmar, ci o criza de pavor nocturn. Daca atunci cand incerci sa-l iel in brate si sa il alini se zbate si te loveste disperat cu mainile sau cu picioarele si plansul devine tot mai jalnic, iar daca incerci sa te indepartezi, copilul te trage disperat inspre el, te afli in prezenta unui semn clar de pavor. Intrucat copilul se afla intr-o stare profunda de somn nu ai nici o sansa sa il trezesti, ci e de preferat sa il lasi sa se linisteasca singur, de obicei in maxim 10 minute. In mod cert, a doua zi dimineata, copilul nu-si va aminti nimic, intrucat starea de frica sau de agitatie din timpul crizei nu vine de la imagini concrete, caci in somnul adanc mintea nu focalizeaza pe imagini clare. Psihologii nu au gasit un raspuns al acestei afectiuni de care sufera foarte multi copii sanatosi din punct de vedere fizic si psihic. Tu sa ai nervii tari.

sâmbătă, 15 august 2009

Insusirea bunului gasit

Aceasta infractiune consta in fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sau. Cu alte cuvinte, daca ai gasit 50 de lei pe jos, undeva in varful muntelui, printre floricele, si nu-i returnezi proprietarului (care i-a pierdut anul trecut si locuieste probabil la vreo 200 de km de locul cu pricina) in termen de 10 zile din momentul gasirii, presupunand ca tu te afli intr-un concediu de 14 zile la o stana din varful muntelui si nu ai masina (ma gandesc serios cum poti informa proprietarul despre gasirea celor 50 de lei si mai ales in ce constau elementele de identificare ale acestuia), ai obligatia de a-i preda la Politie, care, in mod cert, va face toate (!) demersurile de a-l face fericit pe respectivul prin restituirea banilor. Pedeapsa pentru aceasta infractiune este inchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda.

La sfarsit de drum

Drumul s-a sfarsit, si cat de bine imi pare. Am pierdut in departari o parte de tristete, o parte de lene profunda si o parte de nepasare. Deci, un alt inceput...